Adevarul

"-Cum arat?
-Cum arati?Ei bine...arati obosita..
-Ce vrei sa spui?
-Cu mine nu e nevoie sa te prefaci esti o actrita excelenta,dar eu te cunosc destul de bine pentru a-mi da seama ca dincolo de zambetul tau,de fata ta radianta si de starea ta de fericire aperenta se ascund multe...te-ai saturat sa lupti impotriva curentului,te-ai saturat sa dai tot si sa nu primesti nimic.sa simti ca nu valorezi nimic pentru o persona in timp ce ea este totul pentru tine,nu-i asa?
-De unde stii?Nu ti-am spus niciodata...
-Nici nu trebuie sa imi spui,poti sa dai cu fond de ten sa iti ascunzi semnele lasate de o acnee trecatoare,poti sa te dai cu ruj pentru a-ti accentua buzele,poti sa te dai cu rimel si cu creion de ochi pentru a-ti pune in valoare trasaturile fine,dar nu poti sa te dai cu nimic pentru a-ti ascunde tristetea din privire...vezi tu,ochii sunt portalul spre lumea ta interioara,spre inima ta,prin ei pot sa vad totul,iar ei sunt goi si nu inspira nimic in afara de neputinta,amaraciune,tristete ca si cum sufletul tau lupta sa castige ceva,dar nu reuseste pentru ca mereu se izbeste de acelasi zid,de aceleasi temeri pe care din nefericire tu nu le poti depasi..ti-e teama si ti-e frica,si aceste sentimente cresc cu fiecare pas pe care il faci,cu fiecare cuvant pe care il spui...asa ca daca vrei sa te mint iti voi spune ca arati superb din toate punctele de vedere,dar daca vrei adevarul il ai mai sus,ce preferi?
-Adevarul.."